Ce-ti pasa tie astazi, suflet usuratic?
Ca las sa-mi treaca viata fara s-o traiesc.
Ca stau retras de lume si umblu singuratic
Ca stau retras de lume si-mi place s-o privesc.
Ca fug de societatea, in care voi traiti,
De anturajul vostru, cu felul prea zanatic
In care primul gand e cum sa va prostiti
Ce-ti pasa tie astazi, suflet usuratic?
Privesc aceasta viata, o viata prea mizera,
In care viitorul nu pot sa mi-l zaresc
Acesta e motivul, ca-mi duc viata stinghera
Ca las sa-mi treaca viata fara s-o traiesc.
Cand vad pe lumea asta, atata suferinta,
Sufletul mi-e plin de ura si ard ca un jeratic
Iar tu te-ntrebi mereu,cum de-i cu putinta,
Ca stau retras de lume si umblu singuratic.
Facut-ai tu vreodata, facut-ai ca si mine,
Sa stai retras de oameni, sa vezi cum ei traiesc?
Incearca sa faci asta, sa vezi c-asa e bine
Ca stau retras de lume si-mi place s-o privesc.
Ca stau retras de lume si-mi place s-o privesc
Ca stau retras de lume si umblu singuratic,
Ca las sa-mi treaca viata, fara s-o traiesc,
Ce-ti pasa tie astazi, suflet usuratic?
O sa va intrebati ce cauta o poezie atat de sumbra intr-un blog atat de optimist. E doar dovada clara ca omul, oricat ar fi de pesimist intr-o perioada a vietii sale, isi poate schimba viziunea intr-o maniera mai fericita si poate trece cu bine oricarei incercari pentru ca soarele nu uita niciodata sa rasara.
marți, septembrie 22, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu