Prietenul la nevoie se cunoaste

Pornesc de la acest proverb pentru ca as vrea sa discutam despre prietenie sincera si neconditionata. Avem cu adevarat prieteni sau doar cunostinte? Ne intrebam asta atunci cand, la nevoie, suntem tratati cu indiferenta, cand suntem tristi sau deprimati si tocmai din aceast motiv suntem indepartati si marginalizati. Omul este o fiinta sociabila dar, cu timpul ,aceasta caracteristica a ajuns sa o foloseasca doar pentru interesul propriu. Spun asta pentru ca trecem zi de zi prin astfel de situatii. Viata este o reala competitie. Ar trebui sa fie constructiva dar nefiind cinstita, provoaca antipatii si frustrarii, pana la invidii si dusmanii. Astfel ca se cauta continuu diverse manevre de “inselaciune”,mai simple sau mai elaborate. Din aceasta cauza prieteniile ,chiar si amicitiile se destrama, se dau uitarii. Vorbim frumos, lingusim doar ca sa obtinem ceva pe seama colegului dar daca va avea nevoie de ajutor nu o sa fim nicicum disponibili. Mi se pare frumos sa ajuti fara sa astepti ceva in schimb,e un gest de bunavointa, de intelegere dar nu mi se pare normal sa nu iti fie apreciat efortul, cat ar fi de mic. Acestea sunt motivele pentru care ne simtim singuri, desi suntem permanent inconjurati de oameni.
Ganduri optimiste: Prietenii adevarati exista chiar daca sunt putini .Acestia sunt oamenii cu character, cu demnitate si curaj . Prietenia se construieste si trebuie intretinuta investind timp si sentimente. Daca aveti o prietenie adevarata, ingrijiti-o ca pe o nestemata, abateti-va de la drumul vostru pentru a o proteja, pastrati-o bine dar nu-i intunecati stralucirea, iar ea va creste mereu. Astfel veti avea cel putin un prieten si lumea va fi mai buna.